APADOR-CH cere reexaminarea legii privind antisemitismul și extremismul
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat președintelui Nicușor Dan să nu promulge legea care prevede pedepse mai aspre pentru fascism, legionarism, rasism și xenofobie. Această cerere vine după ce Curtea Constituțională (CCR) a respins contestația președintelui, declarând textul legal conform cu Constituția.
Într-un comunicat publicat vineri, APADOR-CH a subliniat că legea, deși bine intenționată, conține „probleme grave de claritate și predictibilitate”. Organizația susține că înlocuirea definițiilor juridice cu termeni istorici și politici poate duce la interpretări abuzive, riscând să transforme critica politică în infracțiuni penale.
„Este esențial ca orice lege penală să fie precisă și clară, pentru a evita abuzurile. Definirea vagă a conceptelor precum ‘materiale legionare’ sau ‘promovarea cultului fascist’ poate deschide ușa la cenzură și la criminalizarea opinilor”, a precizat asociația.
Legea, inițiată de deputatul Silviu Vexler și adoptată de Parlament în iunie, prevede pedepse cu închisoarea pentru distribuirea de materiale extremiste, precum și pentru negarea Holocaustului pe teritoriul României. În versiunea actualizată, s-au adăugat referințe explicite la legionarism, iar pedepsele au fost majorate în cazul folosirii internetului.
APADOR-CH a cerut ca textul să fie retrimis în Parlament pentru o revizuire în concordanță cu standardele statului de drept. „Combaterea extremismului este necesară, dar nu trebuie să compromită libertățile fundamentale”, a concluzionat organizația.
Decizia CCR de a respinge sesizarea președintelui a fost susținută de argumentul că legea este „clară și predictibilă”. În schimb, opoziția, inclusiv partidele AUR, POT și S.O.S. România, consideră textul un instrument de limitare a libertății de exprimare.
În contextul dezbaterilor recente, Anamaria Gavrilă (POT) a cerut explicit șeful statului să nu promulge legea, avertizând că aceasta ar putea duce la arestări pe criterii subiective.
Acum, atenția se îndreaptă spre decizia președintelui: va promulga textul așa cum a fost aprobat de CCR sau va opta pentru o reexaminare parlamentară?
