Nicușor Dan contestă Legea Vexler și cere reexaminarea în Parlament
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va trimite înapoi în Parlament modificările legislative privind combaterea extremismului, cunoscute sub denumirea de „Legea Vexler”. Această decizie vine după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea sa de neconstituționalitate, declarând actul normativ conform cu legea fundamentală.
Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dan a explicat că, deși CCR a dat verdictul, el consideră că unele prevederi ale legii rămân problematice. „Am contestat la Curtea Constituțională aproape jumătate din articole, fiind convins că sunt neconstituționale. Opinia mea nu s-a schimbat, chiar dacă CCR a decis altfel”, a afirmat președintele.
După publicarea motivării oficiale, Dan intenționează să solicite Parlamentului revizuirea articolelor pe care le consideră ambigue. „Cred că lăsarea unor lacune în lege poate amplifica tensiunile sociale, mai degrabă decât să le atenueze”, a subliniat el.
Ce prevede legea?
Modificările adoptate în iunie extind sancțiunile pentru promovarea simbolurilor și ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Distribuirea de materiale cu astfel de conținut poate fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani, iar dacă fapta este comisă online, pedeapsa crește cu jumătate.
De asemenea, legea introduce pedepse pentru cei care promovează în public cultul persoanelor asociate cu organizații fasciste sau care minimalizează Holocaustul pe teritoriul României.
De ce a contestat Nicușor Dan legea?
Președintele a argumentat că unele formulări sunt prea vagi și pot duce la interpretări abuzive. „Există asociații care promovează luptătorii anticomuniști, unii dintre ei având trecut legionar. Conform acestei legi, ar putea fi acuzați de extremism? Este o problemă gravă”, a explicat Dan.
El a subliniat că statul trebuie să combată ferm amenințările și violențele, dar fără să creeze nedreptăți prin legi ambigue. „Trebuie să avem claritate, nu să riscăm să pedepsim oameni nevinovați”, a concluzionat.
Decizia CCR confirmă însă că legea respectă principiile democratice, fiind aliniată cu jurisprudența europeană. Curtea a apreciat că reglementarea este necesară pentru protejarea valorilor fundamentale ale societății.
Acum, Parlamentul va trebui să reanalizeze textul, luând în considerare obiecțiile președintelui.
