CCR respinge contestarea lui Nicușor Dan privind legea împotriva fascismului și legionarismului
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, joi, sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan împotriva legii care întărește pedepsele pentru propagarea fascismului, legionarismului, rasismului și xenofobiei. Decizia a fost luată în unanimitate, conform unor surse din cadrul instituției.
Ședința a marcat și debutul noii formule a CCR, sub conducerea președintelui Simina Tănăsescu, prima femeie în această funcție. Au participat șapte dintre cei nouă judecători constituționali, inclusiv cei trei membri noi numiți recent: Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Preocupări privind interpretarea legii
Nicușor Dan a motivat sesizarea sa prin faptul că legea conține ambiguități care ar putea duce la aplicări arbitrare. El a dat exemplul unei asociații din Făgăraș care promovează memoria Rezistenței din Munții Făgăraș, printre ale cărei membri s-au numărat și persoane cu trecut legionar. „Este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă, dar legea nu clarifică dacă astfel de inițiative pot fi considerate legionare”, a argumentat președintele.
El a subliniat necesitatea unei legislații clare împotriva xenofobiei și antisemitismului, dar a avertizat că formularea actuală lasă loc abuzurilor. „Statul trebuie să combată ferm astfel de manifestări, dar fără să închidă oameni pe criterii subiective”, a adăugat.
Reacții politice
Legea a fost contestată anterior și de partide precum AUR, POT și S.O.S. România, ale căror sesizări au fost respinse de CCR. Reprezentanții acestor formațiuni au susținut că normele încalcă libertatea de exprimare. Anamaria Gavrilă (POT) a cerut în ședințele de la Cotroceni ca legea să nu fie promulgată, susținând că ar putea criminaliza opinii sub pretextul combatării extremismului.
Modificări legislative semnificative
Textul aprobat de Parlament la 11 iunie extinde sancțiunile pentru distribuirea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, pedepsindu-le cu închisoare de la unu la cinci ani. Dacă infracțiunea este comisă online, pedeapsa crește cu jumătate. De asemenea, legea introduce pedepse pentru promovarea publică a cultului unor persoane din conducerea organizațiilor fasciste sau legionare.
O altă modificare importantă privește negarea Holocaustului pe teritoriul României, care acum se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani, eliminându-se opțiunea amenzii.
Următorii pași
Deoarece CCR a respins contestația, președintele are acum două opțiuni: să promulge legea sau să o trimită în Parlament pentru reexaminare. Dacă ar fi fost declarată neconstituțională, textul ar fi revenit în legislativ pentru corectare.
